Murui: Discurso de la sal (Enokakuiodo)

URI permanente para esta colecciónhttps://repositorio.unal.edu.co/handle/unal/82580

[English below]

El discurso de la sal consta de un conjunto de grabaciones en el dialecto Mɨnɨka de la lengua Murui (uitoto/witoto/huitoto) sobre el significado de las sales en la formación del mundo y del ser humano en el vientre materno. Fue grabado por Oscar Romualdo Román Jitdutjaaño (Enokakuiodo), en un trabajo junto con el antropólogo Juan Alvaro Echeverri entre 1995 y 1998. La palabra Murui ɨaizaɨ ‘sal’ se refiere a las sales alcalinas de origen vegetal, que son utilizadas por los Murui y otros grupos vecinos como una mezcla para la pasta de tabaco (yera ‘ambil’). Pero, en un sentido simbólico y espiritual, el concepto de ɨaizaɨ-sal se refiere a la potencia fecundadora presente en todos los seres vivientes y es la base de los principios de formación de los seres humanos y del manejo de sus relaciones. La colección está complementada por una grabación realizada por Enokakuiodo en 2018, en la cual explica de manera resumida el sentido de este discurso, y por otra grabación de 2003 en la cual relata la historia de la planta de coca y los consejos que se derivan de ella para su adecuado manejo.
____________________
[en]
The discourse on salt consists of a set of recordings in the Mɨnɨka dialect of the Murui language (uitoto/witoto/huitoto) about the meaning of salts in the formation of the world and of the human being in the mother's womb. It was recorded by Oscar Romualdo Román Jitdutjaaño (Enokakuiodo), in a work together with the anthropologist Juan Alvaro Echeverri between 1995 and 1998. The Murui word ɨaizaɨ ‘salt’ refers to alkaline salts of plant origin, which are used by the Murui and other neighbouring groups as a mixture for tobacco paste (yera ‘ambil’). But, in a symbolic and spiritual sense, the concept of ɨaizaɨ-salt refers to the fertilising power present in all living beings and is the basis of the principles of formation of human beings and the management of their relationships. The collection is complemented by a recording made by Enokakuiodo in 2018, in which he briefly explains the meaning of this speech, and by another recording from 2003 in which he recounts the history of the coca plant and the advice derived from it for its proper management.

Noticias

El discurso de la sal consta de 21 grabaciones que suman 23:11:10 de grabación de audio. La totalidad de estas grabaciones fueron transcritas en el dialecto Mɨnɨka de la lengua Murui, y traducidas al español por Enokakuiodo, su hijo Simón (q.e.p.d.) y Juan Alvaro Echeverri. Estos materiales fueron publicados en:
[The Discourse on Salt consists of 21 recordings totaling 23:11:10 of audio recording. All of these recordings were transcribed in the Mɨnɨka dialect of the Murui language, and translated into Spanish by Enokakuiodo, his son Simón (RIP) and Juan Alvaro Echeverri. These materials were published in]:
  • Román-Jitdutjaaño, O., Román Sánchez, S., & Echeverri, J. A. (2020). Ɨairue nagɨni: Aiñɨko urukɨ nagɨni, Aiñɨra urukɨ nagɨni = Halógeno-Halófita: Sal de vida. Universidad Nacional de Colombia, Sede Amazonia, Instituto Amazónico de Investigaciones Imani. https://repositorio.unal.edu.co/handle/unal/77785
Otras publicaciones que citan o se basan en estas grabaciones [Other publications that cite or are based on these recordings]:
  1. Echeverri, Juan Alvaro. 2000. “The First Love of a Young Man: Salt and Sexual Education among the Uitoto Indians of Lowland Colombia”. En The Anthropology of Love and Anger. The Aesthetic of Conviviality in Native Amazonia, editado por Joanna Overing y Allan Passes, 33–45. London: Routledge. https://doi.org/10.5281/zenodo.3780938.
  2. Echeverri, Juan Alvaro, Oscar Román-Jitdutjaaño, y Simón Román Sánchez. 2001. “La sal de monte: un ensayo de ‘halofitogenografía’ uitoto”. En Imani mundo. Estudios en la Amazonia colombiana, editado por Carlos E. Franky y Carlos Gilberto Zárate Botía, 397–477. Bogotá: Unibiblos. https://repositorio.unal.edu.co/bitstream/handle/unal/7379/lasaldemonte.pdf.
  3. Echeverri, Juan Alvaro. 2002. “La naturaleza es bagazo y la humanidad almidón: Visión del medio natural desde los grupos que consumen ambil”. Boletín de Antropología 15 (32): 13–30. https://doi.org/10.5281/zenodo.3780559.
  4. Echeverri, Juan Alvaro. 2004. “Territorio como cuerpo y territorio como naturaleza: ¿diálogo intercultural?” En Tierra adentro: Territorio indígena y percepción de entorno, editado por Alexandre Surrallés y Pedro García-Hierro, 259–75. IWGIA Documents 39. Copenhagen: IWGIA. https://www.iwgia.org/en/iwgia_files_publications_files/0331_tierra_adentro.pdf.
  5. Echeverri, Juan Alvaro, y Oscar Román Jitdutjaaño. 2008. “Diálogo de saberes y meta-saberes del diálogo: una perspectiva amazónica”. Revista Estudios Sociales Comparativos 2 (1): 68–85. https://repositorio.unal.edu.co/handle/unal/6752.
  6. Román Jitdutjaaño, Oscar Enokakuiodo. 2010. “Mito de la coca: el manejo y sus consecuencias (versión bilingüe uitoto-español)”. Editado por Juan Alvaro Echeverri. Mundo Amazónico 1: 315–26. http://www.revistas.unal.edu.co/index.php/imanimundo/article/view/9408.
  7. Echeverri, Juan Alvaro, y Edmundo Pereira. 2010. “’Mambear coca no es pintarse de verde la boca’: Notas sobre el uso ritual de la coca amazónica”. En Perspectivas antropológicas sobre la Amazonía contemporánea, editado por Margarita Chaves y Luis del Cairo, 565–94. Bogotá: ICANH y Universidad Javeriana. http://doi.org/10.5281/zenodo.3780676.
  8. Echeverri, Juan Alvaro, y Oscar Román-Jitdutjaaño. 2011. “Witoto Ash Salts from the Amazon”. Journal of Ethnopharmacology 138 (2): 492–502. https://doi.org/10.1016/j.jep.2011.09.047.
  9. Echeverri, Juan Alvaro, y Oscar Román-Jitdutjaaño. 2013. “Ash Salts and Bodily Affects: Witoto Traditional Environmental Knowledge as Sexual Education”. Environmental Research Letters 8 (015034): 13. https://doi.org/10.1088/1748-9326/8/1/015034.
  10. Echeverri, Juan Alvaro. 2015. “Substances and Persons: On the Culinary Space of the People of the Centre”. Tipití: Journal of The Society for the Anthropology of Lowland South America 13 (2): 91–104. http://digitalcommons.trinity.edu/tipiti/vol13/iss2/7/.
  11. Echeverri, Juan Alvaro, Oscar Román Jitdutjaaño, Alicia Sánchez de Román, y Ana Maytik Avirama Pabón. En imprenta. “‘Vi las cosas de mis antepasados y me curé’: Violencia y memoria en una colección etnográfica del Museo Británico”. En Más allá del conflicto armado. Memorias de violencia en Perú y Colombia, editado por Diana Gómez Correal, Silvia Romio, y Marco Alejandro Tobón Ocampo. Bogotá y Lima: Universidad de Los Andes-CIDER; Instituto Francés de Estudios Andinos (IFEA).

Examinar

Envíos recientes

Mostrando 1 - 20 de 23
  • Ítem
    Bigaɨ itɨno
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 2023-11-26) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; Echeverri, Juan Alvaro
    Enokakuiodo yoga rafue bie kɨrɨgaɨmo joonega. Bibemo naana afenomo joonega ñue akataga.
  • Ítem
    Jiibina rafue
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 2003-10-28) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; Echeverri, Juan Alvaro; Román Sanchez, Simón; Román Sanchez, Simón
    jae mooma buinaima iga Nuiomaraɨri bie jiibina urukɨ yoyena urukɨ fɨnodoyena. Ie ieri urukɨ nanoide fɨmáiñediaɨoɨ jɨruidotiaɨoɨ rɨdódɨmakɨ ɨnɨdotiaɨoɨ. Meita afénori ɨnɨra jííbinana mameide jɨruira jííbinana mameide. Akɨ dɨnori buudɨ raɨnañede. Meita jaae akɨ dɨnona akɨ daɨitadɨnona be Egoro Okaina daɨna Kudiro Okaina jaa jino baa jííbina jaa jinóngote. Akɨ dɨnori jííbina jaa aiyɨ uzirefikaide dúikona ífikaide. Jaae akɨdáɨitade Nuiomaraɨ yɨɨ́ńoga bie jííbina uai fɨmairi daɨna fɨmáiñediaɨoɨ raamo baɨiya Izoide uai bené kaɨmo fɨébikai yoyena ite fɨmáiyena ite.
  • Ítem
    Rafue 21. Rɨama jibibɨrɨmo eikome jino ɨaizaɨ uai denode
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 2018-04-28) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; Echeverri, Juan Alvaro; Román Sanchez, Simón; Román Sanchez, Simón
    Kue afe jino uai ua denoitɨkue kaɨ uaido be ɨaizaɨ kaɨ jaae uzutɨaɨ ua biya uai yera dɨga ie uai ɨaizaɨ daɨna mei ɨaizaɨ daɨna mei kaɨ abɨmo ite afeno uai meita ɨfokɨ uuriya daɨna protección be komekɨ uuriya komekɨ jamanono mei jakɨruite daɨitade uaina baɨ uai fɨenide akie jaa mei afenori kaɨri duikona itena mameide ba mei jeruirede dɨbene nɨɨ kaɨ ebiruiga
  • Ítem
    Rafue 20. Aiñɨra jitoo atɨka rafue binikoni bɨnidɨdaɨ
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 1998-03-18) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; Echeverri, Juan Alvaro; Román Sanchez, Simón; Román Sanchez, Simón
    Jaae mooma aiñɨra buinaima aiñɨra jitoo atɨka rafue kaɨ bigɨni binikoni binikoni nɨɨ jaa bɨnidɨkaɨ bini nɨɨ naɨmekɨi bini nɨɨ kɨikoni bini nɨɨ farekani bini komuiyani be kaɨ komuiya bibe nɨɨ aiñɨra nagɨni
  • Ítem
    Rafue 19. Aiñɨra Buinaima bigɨni eeiño jogobe bibe aiñɨdua
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 1998-03-09) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; Echeverri, Juan Alvaro; Román Sanchez, Simón; Román Sanchez, Simón
    Jaa aiñɨra buinaima bigɨni eeiño jogobe bibe bini aiñɨdua yezika jaae Aiñɨraima aiñɨdote rakɨnona onoiyena fɨdɨiyena yoyena aiñɨdua yezika jaa aiyɨ nɨɨ jaae mooma yoga rafue daɨnanomo erokaide eeiño jogobe bibekoni
  • Ítem
    Rafue 18. Aiñɨra komɨnɨi urukɨ
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 1998-03-05) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; Echeverri, Juan Alvaro; Román Sanchez, Simón; Román Sanchez, Simón
    Jaae bigɨni nagɨniri aiñɨra nagɨniri Aiñɨraima nɨɨ uaride yezika aiñɨra ikɨdana aiñɨra uaido zuijikaiya aiñɨra rafuena aiñɨrifi
  • Ítem
    Rafue 17. Aiñira jitoo bigɨni nagɨniri aiñɨriode
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 1998-03-01) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; Echeverri, Juan Alvaro; Román Sanchez, Simón; Román Sanchez, Simón
    Jaae aiñɨra jitoo aiñɨrai bigɨni nagɨniri aiñɨriode bifokoni binikoni jitaide iiadɨ nɨɨe izoi biruido kaɨ kakañedɨkaɨ uaitatɨkaɨ eeiño uaina daaje izoi taaɨno fia jɨfuia meikamona afenori buumo e jɨkanori nɨɨe mooma meine uieko deeiya
  • Ítem
    Rafue 16. Aiñɨrai igaɨ urukɨ
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 1998-02-21) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; Echeverri, Juan Alvaro; Román Sanchez, Simón; Román Sanchez, Simón
    Buinaima ido jabɨnuano rɨado fɨnuano igaɨ jaa aiyɨ mooma mamede fɨnode uibide igaɨdo jaa aiyɨ nɨɨ ñekuigaɨna mameide nɨɨ kaɨ komedɨkaɨ abɨ igaɨ kɨrɨgaɨ jiyakɨna mameide
  • Ítem
    Rafue 15. Urukɨ komuiya mena ɨfokɨ jaa komuide
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 1998-02-17) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; Echeverri, Juan Alvaro; Román Sanchez, Simón; Román Sanchez, Simón
    Urukɨ komuiya jaa aiyɨ bebene ɨfokɨ mena komuiya yezika iidɨ jaae mooma buinaima mameka rafue fɨeka rafue uai kaɨmo bene aiyɨ yɨɨnoga daaje ii komuidɨkaɨ daaje ii uaido mamedɨkaɨ
  • Ítem
    Rafue 14. Mooma Buinaima komuiya rafue baɨ zairikana jaaide
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 1998-02-15) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; Echeverri, Juan Alvaro; Román Sanchez, Simón; Román Sanchez, Simón
    Jaae nanomona mooma buinaima komuiya rafue baɨ zairikana jaaide jenode eroide nɨga kɨodɨkue baitɨkue daɨde moomadɨ baikana uigana
  • Ítem
    Rafue 13. Mooma Buinaima enefene uai komuiya
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 1997-04-15) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; Echeverri, Juan Alvaro; Román Sanchez, Simón; Román Sanchez, Simón
    Mooma buinaima nɨɨ aiyɨ enefene uai komuiya uai nabaide dɨnori jaa aiyɨ nɨɨ rafue aiyɨ bokode uai deeide meita nɨɨ aiyɨ jagɨno komuiya
  • Ítem
    Rafue 12. Eeiño monifue uai yɨɨnote
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 1997-04-10) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; Echeverri, Juan Alvaro; Román Sanchez, Simón; Román Sanchez, Simón
    Jaae nɨɨ mooma buinaima bebene bigɨnimo monaide erokaide jaae nɨɨ mei fɨnoka manue monifue uaido bebenemo eroide akɨ jenoka uaidɨno akɨ zirika uaina jaae mooma buinaima atɨka yezika eeiño aiyɨ erorifide eeiño dɨnori fɨnode
  • Ítem
    Rafue 11. Ikuri mamekɨ komuide
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 1997-04-09) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; Echeverri, Juan Alvaro; Román Sanchez, Simón; Román Sanchez, Simón
    Mooma buinaima nɨkaɨ ɨkoɨ ikuri rayiraɨ mamede jaae nɨɨ eeiño komuiya jenɨkɨ rafue jaae mooma mamede taɨnede fakade akɨ daɨitade kaɨ komuiya rafue jenikɨdɨ uaidɨ kakaide onoga
  • Ítem
    Rafue 10. Mooma Buinaima uijɨka bobaicherana ñefikaidɨ
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 1996-08-26) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; Echeverri, Juan Alvaro; Román Sanchez, Simón; Román Sanchez, Simón
    Jaae nɨɨ mooma buinaima uijɨka bobaicherana ñefikaidɨ mooma buinaima jefoka nɨɨ kakaidɨ nɨɨ fɨdɨde nɨɨ kɨode nɨɨ raaiñede aiyoñede dami kaɨmonadɨ nɨɨ ɨere akɨ aiyue daajeri duere zefuidɨkaɨ kaɨ maɨriñenadɨno nɨɨe jirari nooiri fɨmairi fia nɨɨnokoni jaae mooma buinaima jaae afe uai fɨenokaide kaɨ mamena kaɨ rɨadona
  • Ítem
    Rafue 9. Aiñɨra urukɨ uai
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 1996-08-20) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; Echeverri, Juan Alvaro; Román Sanchez, Simón; Román Sanchez, Simón
    Jaae nɨɨno mooma buinaima iidɨ iogobe uidanote naana nɨɨ kakaiyena fɨdɨyena moomaka uidanotɨ mooma buinaima jaae nɨɨ mameka uai iidɨ jagɨyɨ jaa nɨɨ fɨbiyena jaa nɨɨ kaɨmo oni fɨekano
  • Ítem
    Rafue 8. Jaae mamekɨ monoɨbina booɨrakona
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 1996-08-19) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; Echeverri, Juan Alvaro; Román Sanchez, Simón; Román Sanchez, Simón
    Jaae mooma buinaima daɨna komekɨ oye fuiia komuite monifue urukɨ uai daɨna nɨɨe mamekɨ jaae fɨnokana bigɨnido nagɨniri kakaide nɨɨ jayeide nɨɨ ua fɨdɨride nɨɨ yoneridɨno nɨɨ kakana fɨdɨna uai nɨɨe izoi jɨaɨzadɨ fɨdɨde jɨaɨza kakade kakana iiadɨ mei kɨoñede be nɨɨe izoide fui uiredɨza kɨoiye jeforedɨza kakaiye kakaniadɨ mei kakana kɨonia kɨona
  • Ítem
    Rafue 7. Jitoo jenua
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 1996-08-11) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; Echeverri, Juan Alvaro; Román Sanchez, Simón; Román Sanchez, Simón
    Jaae nɨɨ mozikaiya jaae mei rafuena fia fuuride fia mei uiyɨride fia mamekɨ fɨbiñede- -na mameide mooma buinaima dɨnokoni fɨbiñedɨkue daɨnano jaa aiyɨ fɨnode manuena nɨɨ bigɨni fɨnua daaje yezika bigɨni rɨadonina ɨkoɨniadɨ jaa aiyɨ fɨnorite bigɨni nagɨni jaa aiyɨ rɨado amenaikɨ mamekɨ fɨnode iiadɨ kɨoñena mamekɨ uaiza fia taaɨdɨ jagɨyɨ uai fia kakañena uai yɨɨɨ daɨde yezika buudɨ komuiñede buudɨ zufejaiñede buudɨ iyuire komuiñede
  • Ítem
    Rafue 6. Eeiño jogobe bini biyɨ
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 1996-08-07) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; https://scienti.minciencias.gov.co/cvlac/visualizador/generarCurriculoCv.do?cod_rh=0000071404; Echeverri, Juan Alvaro; https://scholar.google.com/citations?user=xPY5XigAAAAJ&hl=en&authuser=2; 0000-0002-4627-9559; Etnología y Lingüistica Amazónicas; Román Sanchez, Simón; Román Sanchez, Simón
    Jaae monoɨbina ite jaae bigɨni nagɨni eeiño jogobe bini biyɨ nɨɨ ɨaiyɨ ɨaibi jaae dɨnori mooma jɨɨra fakade ɨai ɨai ɨai fueiñedɨ rafue jiyakɨ mamedɨkue mameñedɨkueita fui komuite monifue urukɨ rafue io uai feeiñede zabiñede bainiñede"
  • Ítem
    Rafue 5. Mooma jaɨronaifide
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 1996-04-25) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; https://scienti.minciencias.gov.co/cvlac/visualizador/generarCurriculoCv.do?cod_rh=0000071404; Echeverri, Juan Alvaro; https://scholar.google.com/citations?user=xPY5XigAAAAJ&hl=en&authuser=2; 0000-0002-4627-9559; Etnología y Lingüistica Amazónicas; Román Sanchez, Simón; Román Sanchez, Simón
    Jaae mooma buinaima jaɨronaifide rafuena kakarefide rafuena fɨdɨrifide yezika jaae binikoni aiyɨ rafueri mooma raɨnade rafueri uaride rafuena zuíoide moomaka fɨdɨdɨ moomaka fɨbidɨ moomaka ziiñona komuidɨ mooma nɨɨ rafueima nɨɨ mooma buinaimaka nɨɨ fɨdɨmana komuidɨ nɨɨ yoneraɨmana komuide
  • Ítem
    Rafue 4. Nanoide kɨrɨgaɨ
    (Universidad Nacional de Colombia. Sede Amazonia, 1996-04-10) Román Jitdutjaaño, Oscar Romualdo; https://scienti.minciencias.gov.co/cvlac/visualizador/generarCurriculoCv.do?cod_rh=0000071404; Echeverri, Juan Alvaro; https://scholar.google.com/citations?user=xPY5XigAAAAJ&hl=en&authuser=2; 0000-0002-4627-9559; Etnología y Lingüistica Amazónicas; Román Sanchez, Simón; Román Sanchez, Simón
    Jaae mooma buinaima mameka iidɨ kɨrɨgaɨ moyoɨgaɨ jaae mooma buinaima fɨnoriya rakɨno manue iidɨ manue fɨbiñena baitañena iyuinina igaɨ kɨrɨgaɨ jebogaɨza jinofekongo tidokaide rafue baɨide rafue onoñega rafue fɨbiñede mooma buinaima jinofenemo batɨ kɨnaidote buinaikɨnaido buinaijairi buinaizekaɨ buinaikomunimona bene jaa mei kaɨ kɨodɨkaɨ akɨ jaae jinofenemo baɨide jaae yetara uai
Esta colección está bajo la custodia de la familia Román Sánchez y de Juan Alvaro Echeverri (jaecheverrir@unal.edu.co)
Estas grabaciones fueron realizadas con apoyo del Programa PEAMA de la Fundación Gaia-Amazonas, Colcultura (Colombia) y Earth Love Fund (Gran Bretaña). El trabajo de transcripción y traducción fue apoyado por el Instituto Colombiano de Antropología, el Centro Colombiano para el Estudio de las Lenguas Aborígenes (CCELA) y la Sede Amazonia de la Universidad Nacional de Colombia.
La transcripción y traducción de los textos fue llevada a cabo por Oscar Romualdo Román Jitdutjaaño, Simón Román Sánchez y Juan Alvaro Echeverri.
Imagen: Oscar Romualdo Román Jitdutjaaño (fotografía de Marta Pabón, 1998)

____________________
[en]
This collection is under the custody of the Román Sánchez family and Juan Alvaro Echeverri (jaecheverrir@unal.edu.co)
These recordings were made with the support of the PEAMA Program of the Gaia-Amazonas Foundation, Colcultura (Colombia) and Earth Love Fund (Great Britain). The transcription and translation work was supported by the Colombian Institute of Anthropology, the Colombian Center for the Study of Aboriginal Languages ​​(CCELA) and the Amazonia Campus of the National University of Colombia.
The transcription and translation of the texts was carried out by Oscar Romualdo Román Jitdutjaaño, Simón Román Sánchez and Juan Alvaro Echeverri.
Image: Oscar Romualdo Román Jitdutjaaño (photograph by Marta Pabón, 1998)